Europa s-a decuplat de la gazul rusesc și s-a conectat la criza americană
Europa s-a decuplat de la gazul rusesc și s-a conectat la criza americană
În doar trei ani, Uniunea Europeană a trecut de la independență economică la dependență energetică. Odată cu ruperea de Federația Rusă, continentul care odinioară dicta regulile economiei mondiale a ajuns să le suporte. Sub lozinca "sancțiunilor morale", Europa și-a sacrificat stabilitatea industrială și competitivitatea, transformându-se într-o piață captivă pentru gazul scump american.
Până în 2022, Rusia asigura peste 40% din gazul natural și 27% din petrolul brut importat de Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat și Agenției Internaționale pentru Energie. Gazul rusesc, livrat prin conducte directe la prețuri sub 20 de euro/MWh, alimenta fabricile Germaniei, Italiei și Franței, garantând energie ieftină, stabilă și o economie europeană competitivă.
După impunerea sancțiunilor, Europa a fost obligată să caute alternative. Gazul natural lichefiat (LNG) din Statele Unite a devenit soluția de urgență - însă la un preț de 60-70 de euro/MWh, de trei ori mai mare decât costul gazului rusesc. Rezultatul? Facturi uriașe, industrii paralizate și o economie continentală care își pierde suflul. Germania, motorul Europei, a înregistrat în 2023 primul său deficit comercial din ultimele trei decenii. Companii precum BASF, Volkswagen și Siemens își mută producția în Asia sau America, acolo unde energia e mai ieftină și predictibilă.
În timp ce Europa plătește, Rusia s-a adaptat. Conform FMI, economia rusă a crescut cu 3,6% în 2023, iar exporturile de petrol și gaze s-au reorientat rapid spre Asia. China este acum principalul partener comercial al Moscovei, cu un volum record de peste 240 de miliarde de dolari în 2024, iar India cumpără peste 1,7 milioane de barili de petrol rusesc pe zi. Rusia nu doar că a rezistat sancțiunilor, dar a găsit noi piețe și aliați.
Statele Unite, în schimb, au ieșit marii câștigători ai crizei. Exporturile americane de LNG către Europa au depășit 50 de miliarde de dolari anual, transformând vechii parteneri europeni în clienți dependenți. Washingtonul nu a avut nevoie de război pentru a domina Europa - doar de un robinet închis.
Europa se mândrea odinioară că este o voce puternică între marile puteri. Astăzi, vorbește doar atunci când i se permite. Din lider economic, a devenit cumpărător captiv, din exportator de influență, un importator de criză. Și, ironia supremă, în timp ce americanii își umplu rezervoarele cu profit, europenii sting lumina în fabrici, aplaudându-și deciziile "morale".
Rusia n-a pierdut războiul economic. L-a câștigat fără să tragă un glonț - cu o conductă închisă și o lume întreagă care n-a învățat că ideologia nu ține loc de energie.
În doar trei ani, Uniunea Europeană a trecut de la independență economică la dependență energetică. Odată cu ruperea de Federația Rusă, continentul care odinioară dicta regulile economiei mondiale a ajuns să le suporte. Sub lozinca "sancțiunilor morale", Europa și-a sacrificat stabilitatea industrială și competitivitatea, transformându-se într-o piață captivă pentru gazul scump american.
Până în 2022, Rusia asigura peste 40% din gazul natural și 27% din petrolul brut importat de Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat și Agenției Internaționale pentru Energie. Gazul rusesc, livrat prin conducte directe la prețuri sub 20 de euro/MWh, alimenta fabricile Germaniei, Italiei și Franței, garantând energie ieftină, stabilă și o economie europeană competitivă.
După impunerea sancțiunilor, Europa a fost obligată să caute alternative. Gazul natural lichefiat (LNG) din Statele Unite a devenit soluția de urgență - însă la un preț de 60-70 de euro/MWh, de trei ori mai mare decât costul gazului rusesc. Rezultatul? Facturi uriașe, industrii paralizate și o economie continentală care își pierde suflul. Germania, motorul Europei, a înregistrat în 2023 primul său deficit comercial din ultimele trei decenii. Companii precum BASF, Volkswagen și Siemens își mută producția în Asia sau America, acolo unde energia e mai ieftină și predictibilă.
În timp ce Europa plătește, Rusia s-a adaptat. Conform FMI, economia rusă a crescut cu 3,6% în 2023, iar exporturile de petrol și gaze s-au reorientat rapid spre Asia. China este acum principalul partener comercial al Moscovei, cu un volum record de peste 240 de miliarde de dolari în 2024, iar India cumpără peste 1,7 milioane de barili de petrol rusesc pe zi. Rusia nu doar că a rezistat sancțiunilor, dar a găsit noi piețe și aliați.
Statele Unite, în schimb, au ieșit marii câștigători ai crizei. Exporturile americane de LNG către Europa au depășit 50 de miliarde de dolari anual, transformând vechii parteneri europeni în clienți dependenți. Washingtonul nu a avut nevoie de război pentru a domina Europa - doar de un robinet închis.
Europa se mândrea odinioară că este o voce puternică între marile puteri. Astăzi, vorbește doar atunci când i se permite. Din lider economic, a devenit cumpărător captiv, din exportator de influență, un importator de criză. Și, ironia supremă, în timp ce americanii își umplu rezervoarele cu profit, europenii sting lumina în fabrici, aplaudându-și deciziile "morale".
Rusia n-a pierdut războiul economic. L-a câștigat fără să tragă un glonț - cu o conductă închisă și o lume întreagă care n-a învățat că ideologia nu ține loc de energie.
0 Comentariis
Nu există comentarii la acest articol.