Europarlamentarul PNL Dan Motreanu, membru al Grupului PPE și al Comisiei pentru dezvoltare regională din Parlamentul European, spune că o parte importantă din noul Fond European pentru Competitivitate nu va fi împărțită prin cote naționale prestabilite. Banii ar urma să meargă prin competiție între proiecte depuse de companii, universități și organizații din întreaga Uniune. Avertismentul este într-un document de poziție relatat duminică de Cotidianul, în timp ce la Bruxelles se negociază modul în care vor fi finanțate industriile strategice, tehnologiile avansate și inovarea în exercițiul 2028–2034.

„O parte importantă a finanțărilor va fi acordată prin competiție, pe baza calității proiectelor, a capacității de inovare și a valorii adăugate europene, fără alocări naționale garantate”, scrie Motreanu. El vede riscul ca întreprinderile din statele și regiunile deja dezvoltate, care au infrastructură, capital și ecosisteme de cercetare mai puternice, să atragă o parte disproporționată. Faptul că fondul nu trece prin cote către cele 27 de state, iar companiile concurează cu propuneri evaluate de experți, este descris și de publicația greacă Parapolitika, pe modelul programului Orizont.

Propunerea Comisiei pentru regulamentul care înființează fondul, inclusiv programul specific de cercetare și inovare în apărare, a fost prezentată la 16 iulie 2025, procedura 2025/0555(COD), potrivit fișei legislative a Parlamentului European. Alocarea propusă este de 398 de miliarde de euro în prețuri din 2025, echivalentul a 409 miliarde în prețuri curente. În prețuri din 2025, aceeași fișă împarte suma astfel, cu prețurile curente în paranteză: Orizont Europa 154 de miliarde (175), tranziția curată și decarbonizarea industrială 23 de miliarde (26), în afara Fondului pentru inovare de 35 de miliarde (41), reziliența, securitatea, industria de apărare și spațiul 116 de miliarde (131), leadershipul digital 48 de miliarde (55), sănătatea, biotehnologia, agricultura și bioeconomia 20 de miliarde (23). Documentul relatat de Cotidianul vorbește despre „sute de miliarde de euro”, fără această defalcare.

Motreanu spune că scopul fondului este creșterea competitivității întregii Uniuni, nu întărirea avantajelor pe care unele state le au deja. „Nu trebuie să ajungem în situația în care un fond destinat creșterii competitivității întregii Uniuni Europene să contribuie la accentuarea decalajelor economice și tehnologice dintre statele membre și dintre regiuni.” A depus amendamente în comisiile de specialitate ale Parlamentului European și a cerut, în dezbateri și prin întrebări adresate Comisiei, un acces mai echilibrat din punct de vedere geografic.

În același document cere ca fondul să sprijine efectiv și firmele din state precum România, inclusiv din regiunile mai puțin dezvoltate, și să le faciliteze intrarea în lanțurile industriale și tehnologice europene. Enumeră consolidarea participării IMM-urilor din toate statele membre, sprijinirea dezvoltării industriale și tehnologice în regiunile mai puțin dezvoltate, parteneriate între companii din țări diferite și monitorizarea distribuției geografice a finanțărilor. A întrebat Comisia ce măsuri vor împiedica concentrarea banilor la marile companii multinaționale, în detrimentul IMM-urilor și al firmelor din economiile mai puțin dezvoltate. Răspunsul vicepreședintelui executiv Stéphane Séjourné, așa cum îl redă documentul citat de Cotidianul, a făcut trimitere la servicii de sprijin pentru IMM-uri și la instrumente financiare care ar trebui să ușureze accesul în toate statele membre.

La 2 noiembrie, Calea Europeană a relatat o poziție anterioară a aceluiași eurodeputat. Spunea atunci că Uniunea pregătește investiții de peste 400 de miliarde de euro pentru competitivitate, cercetare și inovare în 2028–2034 și că banii fondului sunt alocați separat, putând completa planurile naționale pentru dezvoltare regională, agricultură și politici sociale. Tot atunci afirma că a depus amendamente pentru accesul întreprinderilor și al fermierilor români și că fondurile bazate exclusiv pe criteriul excelenței au fost accesate în principal de statele din vestul Europei. Detaliile despre procesare agroalimentară, depozitare, irigații și organizații de producători țin de acea declarație, nu de textul relatat duminică.

Fișa Parlamentului European notează că raportorii au publicat proiectul de raport la 20 aprilie 2026, că au fost depuse 2.287 de amendamente și că Consiliul și-a agreat poziția la 16 octombrie 2026. Poziția Consiliului păstrează accentul pe proiectele cu risc mai ridicat, acordă o atenție specială IMM-urilor și prevede un rol mai mare al statelor membre în decizii, inclusiv avize formale asupra actelor de punere în aplicare. Nu este un regulament adoptat. Negocierile continuă, iar Cotidianul redă aprecierea lui Motreanu că anul 2027 este decisiv pentru programele care ar intra în vigoare din 2028.

Pentru România, miza formulată de Motreanu nu este doar dreptul de a depune un dosar. „Este esențial să existe mecanisme care să faciliteze participarea efectivă a întreprinderilor noastre, nu doar posibilitatea formală de a depune proiecte”, scrie el. Încheie că firmele, universitățile și centrele de cercetare din România ar trebui să intre în proiectele industriale și tehnologice mari ale Uniunii.

Fotografia arată exteriorul Parlamentului European de la Bruxelles, nu pe Dan Motreanu și nu o rundă de negociere. Imaginea îi aparține lui Maximilian Greger și este publicată pe Wikimedia Commons sub licența CC BY-SA 4.0.

Sursa consultată: Dan Motreanu avertizează: România riscă să piardă o parte din noile fonduri europene dacă nu poate concura cu statele dezvoltate.