Vineri, 13 noiembrie 2026, guvernul și sindicatele s-au văzut la Palazzo Chigi pe legea bugetului. Executivul spune că scoate măsura care a supărat școala și caută bani în plus pentru sănătate. Giorgia Meloni a explicat, într-un video, că dă „un semnal în plus de atenție” unei instituții pe care o consideră fundamentală. A adăugat că faptele contează mai mult decât polemicile și că nu era vorba de tăieri: niciun profesor nu și-ar fi pierdut postul, niciun angajat ATA nu ar fi fost concediat, nicio clasă nu s-ar fi închis. Măsura, spune ea, începea să potrivească angajările noi cu numărul real de elevi, pentru că în zece ani școala a pierdut aproape 800.000 de elevi, din cauza natalității.

În același mesaj, premierul a înșiruit: în patru ani resursele pentru educație au crescut cu 13,1% față de 2022; contractele au fost reînnoite de trei ori într-o legislatură, cu 419 de euro în plus pe lună pentru profesori și 304 pentru personalul ATA, plus restanțele; au fost angajați circa 206.000 de oameni, iar anul viitor urmează alți 40.000; profesorii angajați în această legislatură vor fi cu peste 20.000 mai mulți decât în cea trecută. La clădirile școlare, guvernul ei a pus 14 miliarde de euro, față de 6 miliarde în unsprezece ani, de la Monti la Draghi. În legea aflată în Parlament vrea aparate de aer condiționat și pompe de căldură: licitațiile în 2027, banii din 2028, „ca nimeni să nu învețe în frig iarna sau la 35 de grade în iunie”.

Elly Schlein, la Festivalul Economiei sociale de la Forlì, a răspuns exact pe linia pe care o titrează Repubblica: „Eu am văzut doar declarații ale ministrului, așteptăm faptele.” Împreună cu lumea școlii, a spus, au ridicat vocea împotriva ideii de a tăia 5.000 de profesori și 2.000 de posturi de personal tehnic-administrativ, după tăierile de anul trecut. „O țară care nu crede în școala ei este o țară care nu crede în viitorul ei.” Cere profesori plătiți mai bine — „printre cei mai prost plătiți din Europa” — și o investiție mare în clădiri. „Școlii nu-i trebuie acoperișuri ca să-i alunge pe copiii străini, îi trebuie acoperișuri care nu se prăbușesc” și clădiri în regulă la seism. A vizitat de curând școli care încă nu sunt la normă.

Din Perugia, Giuseppe Conte a spus, potrivit Adnkronos, că în videourile ei Meloni „povestește o Italie care nu există”, în timp ce oamenii sunt apăsați de scumpiri și de taxe record. O acuză că ocolește elevii, agricultorii și transportatorii și că taie până la 500 de euro pe an din pensiile clasei de mijloc. Soluția lui: „să întoarcem pagina” și să recuperăm bani tăind cele 14 miliarde prevăzute pentru reînarmare în anii următori, începând cu cele 7 miliarde pentru avioanele F-35. Repubblica pune în subtitlu, la Conte, lupta cu precaritatea profesorilor; textul integral e la abonați, iar frazele de mai sus sunt cele publicate de Adnkronos.

La ieșirea de la Palazzo Chigi, Pierpaolo Bombardieri, de la Uil, a numit retragerea măsurii „o veste bună” și a cerut ca banii aceia să rămână investiție în școală. Despre sănătate, spune că ministrul Giorgetti a zis că, și după dialogul cu conferința Stat-Regiuni, evaluează resurse suplimentare. Pe pensii, Bombardieri vrea folosiți acum cei 800 de milioane deja puși deoparte, nu în ianuarie, pentru că „probabil guvernul nu va reuși să-i folosească înainte de alegeri”. Cere reintroducerea schemei Opzione donna și o pensie de garanție pentru tinerii care intră în muncă precară și prost plătită. Propunerile executivului de până acum le-a numit „cam anapoda”.

Christian Ferrari, de la Cgil, a ieșit cu un verdict mai tare: întâlnire politicoasă, dar „politic inutilă”. Legea, spune el, stă pe austeritate și reînarmare, taie educația, scoate bani din sănătate și face casă pe pensii, atât prin tăierea indexării, cât și prin confirmarea creșterii vârstei de pensionare. A criticat lipsa unui plan pentru sfârșitul PNRR și pentru dezindustrializare și a vorbit de peste 14 miliarde, în următorii doi ani, pentru cheltuieli militare: „cea mai colosală creștere a cheltuielilor de apărare văzută la noi în timp de pace”. Greva generală anunțată de Cgil pentru 20 noiembrie rămâne.

Adnkronos scrie că ministrul sănătății, Orazio Schillaci, ar fi spus la întâlnire că lucrează cu Giorgetti la fonduri mai mari și că vrea să-i premieze pe cei care lucrează în serviciul sanitar național, cu o măsură pentru medici și asistenți, după banii deja dați urgențelor. Mai devreme în aceeași zi, într-un interviu pentru Corriere della Sera, Schlein ceruse rescrierea întregii manevre: o spun, zice ea, și miniștrii Valditara și Salvini, și președinți de regiune de dreapta. La sănătate sunt 2,4 miliarde, jumătate din cât cerea Schillaci și o treime din cât cer regiunile, iar 1,7 miliarde merg pe un card către sanătatea privată, în timp ce 6 milioane de italieni nu au bani de tratament. Oficiul parlamentar al bugetului, nu opoziția, arată, după spusele ei, că tăierea IRPEF i-ar ajuta pe 89% dintre directori, pe 12% dintre funcționari și pe 1% dintre muncitori.

Imagine: Wikimedia Commons — Palazzo Chigi, Roma, septembrie 2017 (ScareCriterion12, CC BY-SA 4.0). Fotografia nu este de la întâlnirea din 13 noiembrie 2026.

Surse consultate: Schlein nu se încrede în anunțuri: așteptăm fapte și resurse — la Repubblica; Guvernul scoate măsura din școli, Cgil ține greva — Adnkronos; Schlein: manevra trebuie rescrisă — Corriere della Sera.