Prețurile locuințelor din Irlanda au crescut cu 14,4% mai rapid decât veniturile între 2015 și 2025 — mai mult decât dublul mediei UE de 6,8% — potrivit celui mai recent raport Eurostat privind raportul preț–venit, publicat luni. Altfel spus, puterea de cumpărare a irlandezilor care vor să cumpere o casă s-a deteriorat în continuare.

Irlanda nu e însă cea mai greu lovită. Portugalia a înregistrat cea mai mare creștere a raportului preț–venit (60,8%), urmată de Țările de Jos (34,3%), Ungaria (26,5%), Cehia (25,8%) și Spania (24,5%). La polul opus, România a avut cea mai mare scădere (−42,8%), urmată de Finlanda (−25,2%) și Bulgaria (−16,2%).

Eurostat subliniază că aceste cifre compară evoluția prețurilor față de venituri în timp; nu clasifică țările după cât de scumpe sunt absolut locuințele raportat la salarii.

Imobiliarele se comportă ca un activ financiar: când prețul urcă, investitorii urmează, alimentând cererea. Bucla de feedback detașează valoarea proprietăților de veniturile gospodăriilor — un pattern pe care raportul european îl confirmă și pentru Irlanda.

Chiar și în 2006, la vârful construcțiilor (record de 92.000 de locuințe), prețurile au sărit cu 14%, în timp ce costurile de construcție creșteau, deși pe șantiere erau cu circa 100.000 de muncitori mai mulți decât azi.

Guvernele tot mai des apelează la sprijin pentru chirii și scheme help-to-buy ca soluții de moment, pe măsură ce tot mai mulți potențiali cumpărători sunt scoși din piață. Creșterea ofertei de locuințe noi e necesară pentru a tempera inflația imobiliară, dar tendința de îndepărtare de proprietatea locativă, pe fondul prețurilor ridicate, e puțin probabil să se oprească curând.

Sursă consultată: Irish house prices rising 14% faster than incomes, or double EU average — The Irish Times