La 19 septembrie 1983, federația Saint Kitts și Nevis a devenit stat suveran, încheind statutul de asociere cu Regatul Unit. Capitala e Basseterre, pe Saint Kitts; Nevis are propria adunare și un grad important de autonomie internă, scris în constituția care a intrat atunci în vigoare.

Insulele din estul Mării Caraibilor au trecut, în epoca colonială, prin control britanic și francez. Economia plantațiilor s-a bazat vreme îndelungată pe munca oamenilor înrobiți. Istoria independenței nu șterge acea bază.

În 1967, Saint Christopher-Nevis-Anguilla a devenit stat asociat, cu autonomie internă. Anguilla s-a separat ulterior. Saint Kitts și Nevis a continuat drumul constituțional până la 19 septembrie 1983.

După independență, țara a rămas în Commonwealth ca monarhie constituțională. Suveranul e reprezentat de un guvernator general; guvernarea zilnică e a instituțiilor alese. Numele oficial actual e Saint Kitts și Nevis; în hârtii vechi apar Saint Christopher and Nevis sau St. Christopher-Nevis-Anguilla.

Ziua Independenței e sărbătoare a identității, dar și prilej de a privi relația dintre cele două insule. Autonomia Nevisului e fapt constituțional, nu ornament de discurs.

Aniversarea de 43 de ani descrie suveranitatea dobândită, nu o biografie economică completă a Caraibelor de est.

Imagine: Basseterre, Saint Kitts / Wikimedia Commons. Vedere a capitalei, nu steagul coborât la 19 septembrie 1983. Decupată la 16:9.

Sursă consultată: Independence, 19 September 1983 | National Archives of Saint Kitts and Nevis; Saint Kitts and Nevis | Office of the Historian, U.S. Department of State.