Noile dobânzi ale Băncii Centrale Europene intră astăzi în vigoare, 16 septembrie 2026, după decizia Consiliului guvernatorilor de a majora toate cele trei rate cheie cu 25 de puncte de bază.

Rata facilității de depozit crește la 2,50%, rata operațiunilor principale de refinanțare la 2,65%, iar rata facilității de creditare marginală la 2,90%.

Decizia a fost luată pe 10 septembrie, iar BCE a stabilit explicit data de 16 septembrie ca moment al aplicării.

Majorarea vine în contextul în care banca centrală apreciază că presiunile inflaționiste vor rămâne ridicate pentru o perioadă îndelungată. Obiectivul pe termen mediu al BCE este stabilizarea inflației la 2%.

Noile proiecții ale personalului plasează inflația de ansamblu la 3,0% în 2026, 2,5% în 2027 și 2,1% în 2028. Inflația fără energie și alimente este proiectată la 2,5%, 2,6% și 2,3%.

Față de proiecțiile din iunie, prognoza de inflație pentru 2026 este neschimbată, în timp ce 2027 și 2028 au fost revizuite în sus.

BCE leagă presiunile actuale, în parte, de conflictul din Orientul Mijlociu și de efectul acestuia asupra prețurilor. Aceasta este evaluarea oficială a BCE și trebuie atribuită instituției, nu prezentată ca unica posibilă cauză a inflației.

Banca centrală și-a revizuit și perspectiva de creștere. Scenariul de bază vede o creștere a zonei euro de 0,9% în 2026, 1,4% în 2027 și 1,5% în 2028.

BCE spune că revizuirile în sus pentru 2026 și 2027 reflectă în principal o reziliență a economiei zonei euro mai mare decât se aștepta.

Ratele de politică monetară mai ridicate afectează economia prin condițiile de finanțare, dar efectele nu apar identic și instantaneu în fiecare contract.

Ratele la creditele ipotecare, împrumuturile pentru companii, depozitele și alte produse depind și de structura contractelor, piețele locale, riscul clienților și politica fiecărei bănci.

Ar fi deci greșit să se afirme că fiecare rată de împrumut crește automat astăzi cu exact 0,25 puncte procentuale. Transmisia politicii monetare este graduală și diferă între produse și țări.

BCE spune și că portofoliile Programului de achiziționare de active și ale Programului de achiziționare în regim de urgență pandemică continuă să scadă într-un ritm măsurat și previzibil, deoarece Eurosistemul nu mai reinvestește plățile de principal din titlurile care ajung la scadență.

Consiliul guvernatorilor spune că este pregătit să ajusteze instrumentele pentru a aduce inflația la 2%, dar deciziile viitoare nu sunt predeterminate.

Majorarea actuală nu trebuie deci prezentată ca începutul garantat al unei serii de noi creșteri.

Pentru România, care este în afara zonei euro, ratele BCE nu sunt ratele de politică monetară ale Băncii Naționale a României. Totuși, evoluțiile din zona euro contează prin comerț, finanțare, cursuri de schimb, investiții și legături bancare.

Pentru țările care folosesc euro, schimbarea se aplică direct cadrului monetar.

De astăzi, cele trei niveluri cheie sunt 2,50%, 2,65% și 2,90% — răspunsul actual al BCE la o inflație pe care o estimează că va rămâne peste țintă, într-un mediu economic și geopolitic incert.

Imagine: Daniel Vorndran (DXR) / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0. Sediul BCE și skyline-ul Frankfurtului, 22 aprilie 2015. Decupată la 16:9.

Sursă consultată: Monetary policy decisions, 10 September 2026 | European Central Bank; Decizii de politică monetară, 10 septembrie 2026 | Banca Centrală Europeană.