România a avut în 2025 cea mai mică pondere din Uniunea Europeană a persoanelor cu cel puțin competențe digitale de bază: 32% din populația de 16–74 de ani, potrivit datelor Eurostat extrase în iunie 2026. Media UE a fost de 60%, cu 20 de puncte procentuale sub ținta de 80% asumată pentru 2030 în programul Digital Decade. Țările de Jos au înregistrat 84%, Irlanda 83%, iar Danemarca și Finlanda câte 81%. După România urmează Bulgaria, cu 38%.

Indicatorul nu măsoară posesia unui telefon sau simplul acces la internet. Digital Skills Indicator acoperă cinci domenii din cadrul DigComp: informare și date, comunicare și colaborare, creare de conținut, siguranță și rezolvarea problemelor. Pentru nivelul „cel puțin de bază”, o persoană trebuie să fi desfășurat activități relevante în fiecare dintre aceste arii, conform metodologiei. De aceea folosirea zilnică a rețelelor sociale nu este, prin ea însăși, suficientă.

Cifra de 32% nu înseamnă că 68% dintre români „nu știu să folosească internetul”. Cineva poate naviga online fără să îndeplinească toate criteriile pentru clasificarea basic or above basic. Eurostat tratează indicatorul ca un proxy al competențelor, construit din activități declarate, nu ca un examen practic.

La nivel european există un decalaj clar între generații. În 2025, circa trei sferturi dintre tinerii de 16–24 de ani și dintre cei de 25–34 de ani aveau cel puțin competențe digitale de bază, în timp ce la 65–74 de ani proporțiile coboară spre o treime. Într-un articol separat din iulie 2026, Eurostat arăta că 53,3% dintre tinerii români de 16–24 de ani atingeau acest prag în 2025: mai bine decât media națională 16–74, dar tot în partea de jos a clasamentului european pentru propria grupă de vârstă.

Imaginea digitalizării nu se reduce la un singur procent. Printre specialiștii ICT, femeile reprezentau în 2025 27,8% din ocuparea de profil în România, una dintre cele mai ridicate ponderi din UE, față de 19,5% la nivelul Uniunii. În același timp, ponderea specialiștilor ICT în ocuparea totală rămâne mică (2,7%), iar utilizarea e-guvernării, a identificării electronice, a serviciilor cloud de către firme și a inteligenței artificiale în întreprinderi plasează România, în aceleași date pentru 2025, printre ultimele locuri.

Competențele digitale contează pentru locuri de muncă, servicii publice online, operațiuni bancare, educație, informare și protecție față de riscuri pe internet. Cu patru ani înainte de termenul Digital Decade, România pornește de la 32% la populația 16–74 de ani, în timp ce liderul european este deja la 84%. Decalajul față de medie și față de țintă este substanțial, fără a transforma un indicator metodologic într-un verdict despre „analfabetism digital” în masă.

Grafic editorial RoAdevăr, construit din datele Eurostat (isoc_sk_dskl_i21) pentru 2025. Nu este o reproducere a infograficului Eurostat.

Sursă consultată: Towards Digital Decade targets for Europe (Eurostat).