Lumina ultravioletă care ajunge la sol este, în principal, UVA și UVB. UVB produce arsuri; UVA pătrunde mai adânc și participă la îmbătrânirea prematură. Ambele contează pentru riscul de cancer cutanat. Crema solară reduce cantitatea de radiație care ajunge în piele; nu o anulează.

Filtrele organice absorb energia UV și o transformă în cantități mici de energie mai puțin dăunătoare. Oxidul de zinc și dioxidul de titan absorb, împrăștie și reflectă în parte; a le numi simple oglinzi este incomplet, scriu și FDA, și ghidurile de sănătate publică.

SPF se măsoară în teste standardizate și se referă mai ales la eritemul UVB. Nu este un număr de ore „sigure” la soare. Intensitatea, tipul de piele, cantitatea aplicată, transpirația și apa schimbă protecția reală. Un SPF mare nu compensează un strat subțire.

Pentru UVA, eticheta de spectru larg, în sistemul țării de vânzare, este esențială. Zonele uitate — urechi, gât, scalp descoperit, dosul palmelor — rămân expuse. „Rezistent la apă” nu înseamnă impermeabil toată ziua; reaplicarea după înot, transpirație sau prosop urmează eticheta.

Umbra, hainele, pălăria, ochelarii cu UV și evitarea amiezii completează crema. Sugarii și persoanele cu tratamente fotosensibilizante au nevoie de sfat medical, nu de un articol general.

Textul este informativ. Instrucțiunile produsului și medicul au prioritate. NHS, FDA și OMS descriu aceleași principii: aplicare generoasă, reaplicare, spectru larg.

Crema solară este o măsură, nu un scut absolut.

Imagine: femeie aplicând cremă solară / National Cancer Institute, Bill Branson, Wikimedia Commons. Demonstrație publică, nu un cadru cu pălărie și umbră. Decupată la 16:9.

Sursă consultată: Sunscreen and sun safety | NHS; Sunscreen: How to Help Protect Your Skin from the Sun | U.S. FDA.