Astronomii au identificat o clasă de obiecte cosmice care nu se comportă precum sursele de raze X cunoscute până acum. Folosind arhiva Observatorului Chandra al NASA, cercetătorii au găsit 84 de astfel de obiecte în șase galaxii și le-au denumit „hypersoft X-ray sources”, sau surse hipersoft de raze X. Natura lor exactă nu este încă stabilită, dar studiul publicat în Nature Astronomy sugerează că ele ar putea fi sisteme binare ce conțin găuri negre, stele neutronice sau pitice albe care atrag materie de la o stea companion.

Sursele cunoscute de raze X emit în mod normal o cantitate importantă de radiație la energii mai ridicate. Noile obiecte apar puternic sub aproximativ 0,3 keV, dar devin foarte slabe sau dispar în imaginile realizate la energii mai mari. Acest comportament sugerează că o mare parte din energia lor este emisă în ultraviolet extrem, nu doar în raze X. Cele 84 de surse au fost găsite în date publice din arhiva Chandra. Printre galaxiile analizate se află M31 — galaxia Andromeda — și M101, cunoscută drept Pinwheel Galaxy. Celelalte patru sunt galaxii eliptice. Cercetătorii le-au găsit atât în zone de formare activă a stelelor, cât și acolo unde stelele sunt mai vechi.

Una dintre explicațiile pentru care nu au fost văzute până acum este că se află într-o adevărată zonă oarbă observațională. Radiația ultravioletă extremă este absorbită foarte ușor de hidrogen, heliu și gaz interstelar. În același timp, razele X foarte moi sunt mai dificil de detectat decât cele cu energii mai ridicate. Astfel, o populație întreagă de obiecte foarte energetice ar fi putut rămâne ascunsă mult timp. NASA spune că descoperirea poate indica existența unei populații mari de sisteme binare energetice ratate de observațiile anterioare; cele 84 de obiecte nu reprezintă neapărat populația completă.

Cercetătorii nu au stabilit încă o singură explicație pentru toate aceste surse. Scenariile principale includ sisteme binare în care un obiect compact — o gaură neagră, o stea neutronică sau o pitică albă — atrage materie de la o stea companion. Materialul se încălzește foarte puternic înainte de a cădea într-o gaură neagră, de a ajunge pe suprafața unei stele neutronice sau de a se acumula pe o pitică albă. În mod normal, acest proces produce raze X; noile surse au însă un spectru neobișnuit de „moale”. Acestea rămân posibilități, nu identități confirmate pentru fiecare dintre cele 84 de surse. Studiul din Nature Astronomy arată că cele mai luminoase exemple pot radia aproape de 1038 erg/s în banda îngustă de raze X observată, iar modelele sugerează că energia totală reală ar putea fi și mai mare, deoarece cea mai mare parte a radiației este emisă în ultraviolet extrem. Unele dintre aceste surse pot avea luminozități de sute de mii sau chiar milioane de ori mai mari decât cea a Soarelui.

Cercetătorii cred că aceste obiecte ar putea ajuta la explicarea originii unor supernove de tip Ia și a modului în care gazul din galaxii este ionizat. Unele dintre surse ar putea fi pitice albe care acumulează materie de la o stea companion — sisteme considerate candidate pentru astfel de explozii. Supernovele de tip Ia sunt folosite ca „lumânări standard” pentru măsurarea distanțelor cosmice și au avut un rol major în descoperirea faptului că expansiunea Universului accelerează, accelerație asociată în cosmologia modernă cu energia întunecată. Noile obiecte nu explică energia întunecată. Ele ar putea, cel mult, ajuta la clarificarea originii anumitor supernove de tip Ia folosite în măsurători cosmologice.

A doua problemă este legată de radiația ultravioletă. Dacă aceste obiecte emit cantități mari de ultraviolet extrem, ele pot ioniza hidrogenul, heliul și alte gaze din mediul interstelar. Acest lucru ar putea explica o parte din ionizarea observată în anumite galaxii. Stelele masive și fierbinți joacă deja un rol, dar NASA notează că nu explică complet procesul.

M31, galaxia Andromeda, este cea mai apropiată galaxie spirală mare de Calea Lactee. M101, Pinwheel Galaxy, apare într-o imagine compozită NASA care combină date de raze X de la Chandra cu imagini optice NASA/ESA/Hubble. În acea imagine sunt indicate șapte dintre noile surse. Vizual, ele nu par spectaculoase: arată ca mici puncte de lumină printre numeroase alte surse. Diferența apare atunci când astronomii analizează energia radiației.

Descoperirea a fost realizată cu NASA Chandra X-ray Observatory, lansat în 1999 și încă unul dintre cele mai importante observatoare spațiale pentru Universul în raze X. Cercetătorii nu au avut nevoie neapărat de un telescop nou: au analizat observații acumulate timp de decenii, în benzi foarte joase de energie. Rosanne Di Stefano, coautoare a studiului și cercetătoare la Center for Astrophysics | Harvard & Smithsonian, a explicat că analiza arhivei Chandra a permis eliminarea unei zone care fusese mult timp un punct orb pentru telescoape. Studiul este semnat de Mustafa Muhibullah, Jimmy A. Irwin și Rosanne Di Stefano. Muhibullah și Irwin sunt afiliați University of Alabama. Lucrarea „Hypersoft X-ray sources as a low-energy class of luminous cosmic emitter” a fost publicată pe 9 septembrie 2026 în Nature Astronomy (DOI: 10.1038/s41550-026-02959-7). NASA continuă să publice rezultate și de la alte misiuni științifice, inclusiv de la Parker Solar Probe.

Principala întrebare rămâne ce sunt exact aceste obiecte. Astronomii trebuie să determine dacă există o singură categorie fizică sau mai multe tipuri de sisteme — pitice albe, stele neutronice, găuri negre, sisteme post-nova — care produc același tip de semnal. Este confirmată existența sursei de radiație neobișnuite. Nu este încă demonstrat definitiv ce tip de obiect produce fiecare dintre cele 84 de surse.

Cele 84 de obiecte descoperite cu ajutorul Chandra nu au încă o identitate definitivă. Dar tocmai acest lucru le face importante: sunt foarte energetice, greu de detectat, bogate în radiație ultravioletă și diferite de populațiile cunoscute până acum. Dacă cercetările viitoare confirmă ipotezele actuale, hypersoft X-ray sources ar putea ajuta astronomii să înțeleagă mai bine sistemele binare, supernovele de tip Ia, ionizarea galaxiilor și o parte până acum ascunsă a populației de obiecte compacte din Univers. RoAdevăr a mai relatat despre explorarea spațială în articolul despre Luna 2 și despre observatoarele spațiale europene în pregătirea lansării FLEX și Sentinel-3C.

Imagine: raze X: NASA/CXC/Univ. of Alabama/M. Muhibullah et al.; optic: NASA/ESA/STScI; procesare: NASA/CXC/SAO/N. Wolk. Galaxia M101 (Pinwheel), cu unele dintre sursele hipersoft de raze X marcate. Imaginea a fost decupată la 16:9.

Surse consultate: NASA’s Chandra Unveils Mysterious X-Ray Objects | NASA Science; Hypersoft X-ray sources as a low-energy class of luminous cosmic emitter | Nature Astronomy; NASA's Chandra Unveils Mysterious X-ray Objects | Chandra X-ray Center; M101 | Chandra Photo Album.